Raportul CSAT 2023 prezintă implicarea spionajului rusesc în România

Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe anul 2023 a fost trimis de președinte către Parlament, iar în cadrul documentului sunt prezentate mai multe situații de securitate cu care s-a confruntat țara noastră, scrie EUROACTIV.

Klaus Iohannis FOTO: EPA-EFE

Raportul arată că deteriorarea climatului de securitate și stabilitate, prin exacerbarea focarelor de conflict existente și apariția unora noi, a continuat și pe parcursul anului 2023.

Au fost remarcate acțiunile derulate în primul rand în Regiunea Extinsă a Mării Negre, unde Rusia a continuat mișcările agresive împotriva Ucrainei, generând efecte multiple, cu efecte nu doar asupra Ucrainei și a Republicii Moldova, ci și asupra securității europene și euroatlantice.

Anul 2023 este caracterizat de un mediu de securitate instabil și provocator, context în care se continuă aprofundarea mecanismelor bilaterale permanente de consultare, direcționările prevăzute în documentele strategice (Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, Carta Albă a Apărării) în domeniul politicilor de apărare, respective mecanismele de convergență, coordonare și de armonizare a abordărilor și punctelor de vedere la nivel politico-militar cu aliații și partenerii strategici, și-au dovedit eficiența în adoptarea unor poziții comune pe subiectele, politicile și proiectele vizând securitatea la nivel european și regional.

În contextul provocărilor de securitate din vecinătatea sudică a flancului estic al NATO, amplificate de activitățile Rusiei, regiunea Mării Negre reprezintă în prezent o linie de demarcație strategică între NATO și Rusia.

Alături de aceste situații se adaugă și efectele declanșate de criza din Fâșia Gaza, care reprezintă o sursă majoră de îngrijorare pentru Comunitatea Internațională, inclusiv pentru România.

Una din urmările prelungirii luptelor dintre forțele israeliene și Hamas, o reprezintă reducerea perspectivelor de asigurare a stabilității în Liban, Siria, Irak și Marea Roșie, sporind riscul de escaladare la nivel regional al acestui conflict. Autoritățile din România au condamnat promt atacul terorist al Hamas și au manifestat deplină solidaritate cu Israelul.

Strategia României s-a concentrate în plan extern pe contacte cu parteneri relevanți din Orientul Mijlociu, în vederea eliberării ostaticilor cu dublă cetățenie, româno-israeliană, și a identificării celor mai eficiente modalități de sprijin pentru civilii din Fâșia Gaza.

Acțiunile întreprinse de serviciile de informații ostile intereselor naționale au vizat:

- încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;

- culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;

- penetrarea infrastructurilor critice de comunicații și informatice;

- subminarea, prin dezinformare și propagandă a încrederii românilor în Armată și aliați, în factorul decizional și în capacitatea instituției militare naționale de a-și îndeplini misiunile, prin derularea unor acțiuni asociate agresiunilor informaționale.

Raportul atrage atenția că acțiunile din vara lui 2023 întreprinse de Moscova, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul în apropierea țării noastre și a teritoriului Alianței, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene.

Contraofensiva ucraineană și-a atins obiectivul, parțial, doar în Marea Neagră. La finalul anului 2023, Ucraina trecuse deja în defensivă. În același timp Rusia, având sprijin masiv din Iran și Coreea de Nord, a preluat din nou inițiativa și a intrat în anul 2024 cu o parte din forțe în ofensivă.

„Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”.

Riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la adresa țărilor din regiune au vizat „creșterea numărului incidentelor militare, atacurile cibernetice de sorginte rusă, posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni, exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina, posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităților autohtone de producție de tehnică și echipamente” se arată în document.

Președintele Iohannis și-a anunțat candidatura pentru șefia NATO, unde îl are contracandidat pe prim-ministrul olandez Mark Rutte. Premierul Orbán a anunțat că Ungaria respinge candidatura lui Rutte și favorizează alegerea unui șef NATO din estul Europei.